La multi ani tuturor pe 2009! M-am intors in Romania dupa o vacanta cat se poate de lenesa la Bruxelles si Paris. Cu prieteni buni si vechi, asa cum recomand tuturor. Cu filme, glume, somn si, de ce nu, un pic de iubire. Inca nu ma indur sa incep cu adevarat treaba, asa ca imi iau liber inca doua zile pentru a face o incursiune la Ruse, vizitand o alta veche si buna prietena.

Nu am avut foarte mult curaj sa ma gandesc la viitorul meu si la ce decizii trebuie sa iau cat de curand si prefer sa nu fac inca acest lucru, ci sa iau lucrurile pe bucatele. Deadline cu deadline. Si ce-o fi, o fi. 2009 a inceput frumos si sunt optimista ca il pot face sa continue la fel de frumos!

PS: Singurul lucru care ma intristeaza mult este vestea ca ceea ce a inceput ca una din numeroasele confruntari intr-un etern conflict precum cel dintre Israel si Palestina s-a transformat intr-un razboi in toata puterea cuvantului. In seara asta, armata israeliana a declansat ofensiva terestra in fasia Gaza. Sunt deja multe victime civile si vor mai fi. Sper ca, macar de data aceasta, Consiliul de Securitate al ONU sa actioneze ceva mai eficient si sper ca Uniunea Europeana sa se abtina de la declaratii formulate atat de unilateral - inteleg ca presedintia ceha tocmai a declarat ca atacurile din Gaza sunt exclusiv o “defensiva” in opinia UE…

As all of you know by now, we have a new government in Romania. While it may be true that the politics behind it have been dirty at times, there are definitely some very valuable politicians in the new executive and let us all hope there will be enough political will for real actions to be implemented. One of these “real actions” people have been calling for is the radical reform of public administration. Mr. Emil Boc, the new Prime Minister, announced it will radically reform public administration, by limiting salaries and benefits for high-level civil servants, by cutting protocol spending and by putting a stop to the recruitment process in administration. Mr. Radu Berceanu, the Minister for Transport, fired 24 directors from the Ministry of Transport. (more…)

Voi merge maine la “Lumanari impotriva uitarii”. Si ii multumesc lui Dragos Bucurenci pentru acest demers. Va veti intreba de ce. Aveam 4 ani cand a avut loc revolutia. Aveam 4 ani, insa ma nascusem si traiam in Bucuresti. Asa cum spune si titlul reportajului din Jurnalul National, moartea a avut buletin de Bucuresti. Nu am nici pe departe amintirile lui Sorin Tudor, de exemplu. Sau ale mamei mele, pe care as indemna-o oricand sa le astearna pe hartie. Istoria m-a ocolit, si poate acest lucru este bun pentru ca am crescut fara poveri grele. Pe de alta parte, istoria nu i-a ocolit pe ai mei si nici pe mine, intr-o oarecare masura, atat de tare incat sa uit. Spre deosebire de mine, cei mai multi pustani de 20 si ceva de ani au uitat de mult. Sau nu au stiut niciodata. (more…)

Un fel de anarhie de vineri. Am citit recent un entry pe blog-ul lui Seth Godin care m-a pus pe ganduri rau de tot (multumesc Sundance Kiddo pentru link)… Ideea de baza a articolului este ca omenirea a ajuns la saturatie informationala. Cel putin acea parte din omenire care isi petrece mai bine de 8 ore pe zi pe internet.

Ten years ago, you had a shot of at least being aware of everything that mattered. Five years ago, you had to be really selective about what you took in, but at least it was possible to know what you didn’t know. Today, it’s impossible. Today, you can’t even read every article on a thin slice of a thin topic.

Personal, simt ca ma simt din ce in ce mai coplesita de informatia pe care o primesc. La birou primesc destul de des o tona de informatii interesante despre business, despre sectorul public, noi legi, noi schimbari, rapoarte care de care mai interesante. Rapoarte pentru care s-a muncit uneori si ani de zile si care te imbogatesc pentru ca iti arata practic unde te indrepti tu si unde se indreapta lumea din jurul tau. Am un reader destul de organizat pe care il citesc cel putin o data la doua zile. Dar de cele mai multe ori ajung sa citesc totul pe diagonala. Mama imi trimite stiri politice pe googledoc. As vrea sa citesc mai multe bloguri internationale (si pentru asta imi place Blogactiv), dar pur si simplu nu mai apuc sa fac asta. Alina ma tine la curent cu filmele si social issues, sunt abonata la diferite newslettere si grupuri si primesc zilnic stiri.

In mod paradoxal, simt uneori ca cele mai pline de miez si mai folositoare momente sunt acelea in care nu fac nimic din toate astea. Si in care stau la un pahar de vin cu un prieten si vorbesc. Impartasim idei, impartasim sentimente, discutam filosofii despre viata si despre noi.

Sunt curioasa unde o sa ajungem… Vom gasi noi si noi forme de rafinare si sintetizare a informatiei? Sau o vom da-o dracului de treaba (in mod artistic, evident) si vom reveni la micile placeri ale vietii, incercand sa ne rodam neuronii mai putin? 

Una dintre cele mai interesante retele sociale tematice tocmai s-a relansat intr-o varianta mult mai atragatoare din punct de vedere al design-ului si al organizarii informatiei. TakingITGlobal este o retea sociala ce reuneste sute de mii de tineri interesati de probleme globale din intreaga lume. Ce e mai interesant este ca TIG este una din putinele retele sociale tematice multilingve… Sunt implicata de ceva vreme in TIG (in varianta romana) si mi se pare ca sunt oportunitati extrem de interesante postate acolo si informatii cu adevarat valoroase. Iar acum arata si foarte cool